Cand e sa n-ai noroc n-ai!
Am schimbat banca, am zis sa-mi fac la ING, ca m-a batut la cap toata lumea. Bine ba, o fac si p-asta. Cred ca au bancile o baza de date comuna in care noteaza clientii reclamagii si cand se muta aia de la o banca la alta, cei de la banca noua incep sa-i frece, probabil sa arate de la inceput cine-i sefu.
Asa, ING. First of all, asteptam campania aia cu cardul/contul cu cost zero (vorba vine, fara taxa de deschidere, mentenanta, rahaturi). Fortat de anumite imprejurari (nu-mi mai incapeau banii in seif) n-am mai asteptat si m-am dus sa-mi fac cont. Imi da madam hartii la semnat, imi explica costurile etc.
Ajung acasa vad pe twitter link la landing page-ul cu campania respectiva, sa-mi smulg unghiile si alta nu. Cand ma uit in foaia cu comisioanele aparea si asta noul, cu 0 la majoritatea rubricilor. In plus a doua zi aflu ca e activ de ceva vreme si se puteau face actele lejer cu ala. Bine Frantz, daca n-a binevoit duduia sa-mi zica de el… eu n-am intrebat ca nu stiam ca exista, na, m-am resemnat.
Asa, asta una, apoi, cand vine vorba de adresa de corespondenta ii zic duduii s-o puna pe aia de la servici, ca la mine in Dristor ma depaseste spamul si fac curat in cutie o data la 3 luni, cand arunc tot. Madam zice ca mai bine s-o pun pe aia din buletin ca vin chestii importante, pin-ul la card, plm. Zic bine, bag-o p-aia.
Ma suna azi maica-mea sa ma intrebe daca sa-mi violeze corespondenta sau nu, ii zic sa sfasie plicu si sa-mi zica pin-ul. Sun la astia de la ING sa vad cum facem sa-mi iau cardul, ca sa aflu cu stupoare ca cica imi trebuie hartia cu pin-ul ca sa-mi dea cardul de la sucursala. Wait, what? Ce dracu sa faca cu hartia? Nu era vorba ca “nu comunicati nimanui PIN-ul dumneavoastra”? Eu acu sa mai astept si sa vina hartia din capatu’ celalalt de tara? Bravo Frantz, din nou.
Cu cine naiba fac eu “benking” (vorba reclamelor nereusite cu blogari) fara rahaturi?