Sofer de bucuresti

Mergeam eu aseara linistit pe una din strazile capitalei cand, din fata unui autobuz oprit in statie pe dreapta, iese un Costel (cu un kalos sau ceva) fara sa se asigure fix in fata mea. Trag vartos de volan stanga si intru pe linai de tramvai, claxoane, cruci, biserici, mame, tot tacamul. Trec de el, imi scuip in san ca am scapat si de data asta si-i dau talpa sa nu cumva sa mai faca vreo manevra cu mine pe-acolo.

Ala dupa mine. Ma uit in retrovizoare, dau gaz, ala scai. Acu na, imi venea sa-i rup capul cand a facut treaba cu pricina, dar nu chiar m-as fi dat jos sa vedem care are “cricul” mai mare. Asa ca-i dau batai. Tipul o incinge, intra pe linia de tramvai si-i da pana ajunge paralel cu mine, ma intorc si eu la el sa vad ce-o fi la gura lui sau ce gesturi o fi vrut sa-mi arate.

Cand colo tipul isi cerea scuze. Dau si eu din cap de “acknowledge” sau “plm” si dau mai departe. Tare. Nu ma asteptam.

Eticheti: ,
(No Ratings Yet)
Loading ... Loading ...

Comments

  1. cristi wrote:

    :)) si eu care ma asteptam sa zici ca ai facut figuri, chestii, frane, curbe luate in ultimu moment, depasiri la limita :D mai bine asa :)

  2. Eddie wrote:

    Tare. Chiar ca nu s-ar fi asteptat nimeni, si asta e trist

  3. Tudor Mateescu wrote:

    poveste cu final imprevizibil :D

  4. stefan alexandru wrote:

    Frumos din partea omului. Probabil ar fi fost in stare sa te scoata si la o bere / suc / vodka / wiskey / apa plata cu lamaie. :P

  5. Grupa 1408 wrote:

    Eu ma simt prost cand incep sa-i zic “de bine” la cate unul si pe urma isi cere scuze.

  6. Ionut Puiu wrote:

    Nu cred ca asa ceva se poate intampla in Bucuresti.

  7. Takeshy wrote:

    Pana sa ajunga langa tine a luat vreo 2 babe de pe trotuar, ceva stalpi, boscheti, oglinzi, trecut pe ros doar pentru a-si cere scuze :))

Adauga comentariu

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

Nume *

Mail *

Site